Volatilitatea măsoară cât de mult și cât de rapid se mișcă prețul unui instrument. Volatilitatea ridicată înseamnă fluctuații mari sau rapide ale prețului, ceea ce crește riscul în tranzacționare, în timp ce volatilitatea scăzută semnalează mai multă stabilitate. De asemenea, poate descrie condițiile pieței mai largi în perioade prelungite de incertitudine.
Ce determină volatilitatea?
- Evenimente și date economice: inflație, cifrele privind ocuparea forței de muncă, PIB și politicile băncilor centrale (în special creșterile sau reducerile ratelor dobânzii).
- Evenimente politice și geopolitice: alegeri, schimbări de reglementare și conflicte globale.
- Sentimentul investitorilor: frica, lăcomia și ciclurile pieței influențează presiunea de cumpărare și vânzare.
- Știri corporative: rapoartele financiare (în special dacă previziunile nu sunt atinse), fuziuni/achiziții și scandaluri (amenzi, denunțări, etc.) pot influența prețurile acțiunilor.
- Cerere și ofertă: penurii, lichiditatea pieței și schimbările în comerțul global.
- Evenimente Black Swan: prăbușiri economice, dezastre naturale și pandemii.
Cum măsori volatilitatea?
Există câteva moduri de a urmări volatilitatea. Unul este abaterea standard, care măsoară cât de mult se abat prețurile de la medie – o diferență mai mare indică o volatilitate mai ridicată. Alte metode includ VIX, sau indicele de volatilitate, care evaluează volatilitatea așteptată pentru US 500. De asemenea, poți folosi volatilitatea istorică pentru a evalua mișcările prețurilor pe o perioadă dată, bazându-te pe datele prețurilor din trecut.
Prioritizează întotdeauna gestionarea riscului în condiții de piață volatile, deoarece fluctuațiile crescute pot amplifica atât câștigurile potențiale, cât și pierderile.